„simtim prea putin?”

Sa poti, sa sti iubi asemeni unui copil…sa iubesti fara sa sti ce faci, sau ce nume are starea in care te gasesti…sa nu porneasca nimic din ratiune, pt un scop anume, ci pt ca … asa simti tu.Fara explicatii, fara teama de a nu fi inteles, sau aprobat…Sa faci greseli ca sa inveti din ele, sa suferi ca sa te maturizezi, si sa ajungi la concluzia ca nu aveai nevoie sa sti toate astea…sa treci prn ele…ca era foarte bine cum erai la inceput.Viata ne complica, atunci cand ne lasam traiti si schimbati fara a ne pastra inima deschisa si mintea lipsita de prejudecati, iar noi complicam viata atunci cand speram sa gasim si altceva decat ce am trait pana in momentul de fata, si distorsionam lucrurile pana par a fi experiente noi..totul e la fel…simplu ca la inceput, dar pare complicat si credem ca astfel castigam intelepciunea care ne invata ca nu avem nevoie de ea pt a fi fericiti. Ca lucrurile sa ia si acum o intorsatura complicata..:cunoasterea inseamna suferinta. Daca am explora numai starea de simplitate… n-ar mai ramane simpla.Oare gandim prea mult si simtim prea putin?

Published in: on Decembrie 19, 2007 at 3:16 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://alexandraamelia.wordpress.com/2007/12/19/nebun-dupa-dumnezeu/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: