Se-aude mangaierea

Se-aud clopotele seara

Cum ma striga, si ma cheama

Sa ma rup de asta lume.

De-ar putea vorbi, ce-ar spune?

Este Domnul nu norocul

Ce va poarta voua grija

in tot locul.

Imi plec fruntea, imi plec gandul

Cand cu genunchi-ating pamantul

Aici imi cer iertarea si plec cu mangaierea.

Sesiunea

Durerea mea e semestriala

Si are gust de dor de duca

Sufletul mi se incurca

Constiinta-i da de furca

Imi amintesc ca Eminescu

Ar fi ramas la toate rece

De-ar fi putut, dar situatia

ne intrece.

Si n-as vrea sa ma las manjita

De unde am urcat sa cad in groapa

Dar cu funii sunt legata:

” Caderea-i fericire curata”

Lacrimi mici si vorbe mari

Am lacrimi mici si vorbe mari,

Fac undite nu fac pescari

Am tot gresit, si tot gresesc

Dar incerc mereu..sa cresc.

Nu-ti voi spune vorbe dulci

N-ai sti unde sa le-arunci

Pt c-am ranit atat

Si-am tradat cat s-a putut.

Si-atunci fac o lege noua

Si-am sa te iubesc prin fapte

Nu-ti mai strig..iti spun prin soapte.

Si-o sa stau aici cuminte

Sa astept ma invat minte,

Sa iubesc nestramutat

Intelept si tandru si curat.

Cand totul pare ca o sa-nceapa

Cand totul pare ca o sa-nceapa..cand soarele isi arata razele, dar pe el inca nu-l vezi, cand esti insetat si ai gura plina cu apa dar inca n-o inghiti, cand esti nerabdator sa vezi filmul ala pe care ai asteptat atat sa apara, dar inca nu apesi play, cand stai cu sufletul la gura sa vezi cum incepe povestea ta de dragoste dar celalalt protagonist vrea sa mai astepte putin..cine-ar fi zis?! pana si durata asta de timp intre momentul cand mai mult de-atat n-ai putea spera ceva si momentul cand acel ceva iti imbata sufletul..pana si asta modeleaza caracterul tau..perioada asta in care totul pare ca o sa inceapa te va face fie vrednic de a primi ceea ce astepti, fie dezamagit ca a durat atat..ca nu ai invatat sa astepti..ca inca nu ai aflat :cele mai frumoase lucruri in viata se obtin greu.

Ar fi bine sa sti INAINTE de a invata cat de greu se obtin lucrurile astea, cat de usor se pierd.

Cand totul pare ca o sa-nceapa

dintr-o clipa intr-alta

Dar tu alergi prin clipe, incercand sa ti pasul cu mine

Cand mi-esti atat de drag ca ti-as arata-o in atatea feluri

Dar nimic nu devine realitate..

si sfarsesc prin a ma aseza in alta ipostaza ciudata

Cand totul pare sa-nceapa

Dar am invatat ca poate dura atat..pana s-o faca

Sper sa fi-nvatat s-astept, sa cred, sa nu ma pierd

Cine stie, s-ar putea ca asteptarea asta

sa fie la fel de buna ca povestea..

asa ca am sa ma bucur de forma asta a ta

destul de clara ca sa stiu ca langa mine este cineva

dar prea incetosata ca sa stiu ce vrea

MY PRECIOUS

EU:  ONCE UPON A TIME…THERE WAS A LIE
AND IT FLU. JUST LIKE A BUTTERFLY
EL:  EVEN THOUGH IT FLU VERY FAR AWAY
WHEN A LIE COMES, ANOTHER IT’S ON HER WAY…
EU:  SO THE SECOND LIE APEARED, IN A BETTER SHAPE
ANOTHER BUTTERFLY, JUST…MORE COLOURED THIS TIME
EL:  I WONDER WHAT LYES BEHIND THIS BUTTERFLY SHAPED LIE..
MY MIND JUMPS TO CONCLUSIONS, SO FAR I COUNTED NINE
EU:  IT MAY BE THE FEAR, IT MAY BE THE SIN
OR OTHERS SEVEN..WHO CARES? STOP SENDING THEM IN
EL:  SO THE BUTTERFLY MAINTAINES IT’S MISTERY…
THIS IS PERFECT, HOW ELSE COULD IT BE?
EU:  THEY SOMETIMES COME AND ALWAYS GO
PEOPLE ALWAYS BELIEVE IN THEM THOUGH
EL:  BECAUSE THEY LIKE SOME MISTERY IN THEIR LIVES
OR MAYBE THEY TRY TO UNVALE IT BUT THEY ARE NOT WISE…
EU:  SO REFUSING TO BE WISE AND UNDERSTAND
THEY ONLY WANT TO LIVE WITH A BUTTERFLY CAPTURED IN THEIR HAND
EL:  GOOD..BECAUSE IF THEY TRY TO HARD TO UNDERSTAND THE BUTTERFLY
THEY WILL END UP DESCOVERING THE WORM FROM INSIDE
EU:  OR BAD BECAUSE BEEING WISE, YOU CAN UNDERSTAND WHAT A BUTTERFLY WANTS TO TEACH
AFTER HE TOUCHED YOURS, HE HAS TO FLY
SO THAT OTHER HEART’S SKY HE CAN REACH

Sa zbori, copila! sa zbori…

Sa zbori, copila !   Sa zbori ! …

Sa sacrifici tot ce te opreste din a zbura !

Si sa nu-i asculti !  Surda fi !

Inchide ochii…

ori de cate ori vor incerca sa-ti arate..

cum ar trebui sa fie viata ta.

Ascunde-te-ntr-un colt.

Doar asa ai sa poti,

sa te inalti,

libera…

peste toti…

Viseaza copila… viseaza…

Ascunde-ti fata in palme si plangi…

Razbunarea- cat ar fi de dulce,

Nu te elibereaza cum o face lacrima…

Inchide ochii si plangi linistita,

Doar atunci esti cu-adevarat Mare

Cand te faci cat poti de mica.

Trei Lanturi

I

(Nr 1 . El imi e Suflet, Tu mi-esti Lut)

Lacrimi, zambete, ce mai conteaza cate-au fost?

Ma ierti, te iert si  restul n-are rost.

Am urcat si coborat, singuri si impreuna,

Tu ma purtai mereu spre luna..

Imi placea sa-mi spui Buna Dimineata.

Nu-ti placea sa-ti spun Noapte Buna.

Dar mi-a fost teama de inaltul cerului

Si te-am adus pe urma drumului,

Imi spuneai: „In cer nu sunt rascruci”

Si ma gandeam: „N-ai sti pe unde s-o apuci?”

N-am inteles ce nici tu nu stiai pe-atunci.

Am alergat o vreme-n munti

Si-o alta-n lunci,

Vedeam in noi atatea nunti..

Dar a venit o zi ce si-azi ma bantuie

Cand impreuna am ajuns la o raspantie..

Momentul cand am inteles

c-aveam de-ales.

Tu ai ales impreuna

Pe mine indoiala m-a facut nebuna.

Am pornit-o singura

Si te-am trimis spre luna.

Venita din trecut, alergam dup-o fantoma

Cand am atins-o, a luat alta forma.

Si-abia atuncia am stiut:

„Putin suflet si mult lut..

Unde-i cel pe care l-am pierdut?”

Fantoma insa imi spunea:

„Sa-l poti iubi…ai tu nemurirea..?

Ramai, trai-v-om in trecut..”

„Nu pot”, am zis..

„El imi e suflet, tu mi-esti lut.

Am sa plec sa caut vesnicia

Mi-l va da pe el si fericirea.”

II

(Si noi stralucim…cand ne iubim)

Tu te-ndreptai de mult spre stele..

N-ai inteles si le-ntrebai pe ele:

„Dac-a ales asa, cine imi e jumatate?”

Ele-ti spuneau:

„Aseaza-te-ntre noi, si-alege-ne pe toate!

Ea nu va fi ca noi, se teme de eternitate.

De asta intr-o buna zi,

Lutul din ea se va usca..sufletul ii va muri”

(in viata reala el a zis „suna bine…mda..

ea-i pt restul vietii..pardon..pt tot restul vietii

dar altele trebuie alese pt zorii diminetii

pt inceputul si miezul vietii

sa mai astept aici cu voi pana s-o-aleg

de ce sa ma grabesc nu inteleg”..

dar in povestea mea…)

Dar tu le-ai zis ca lasi stelele si nemurirea toata

Sa fi iubit si s-o iubesti pe-aceasta fata..

Stelele strigau revoltate: ” Dar noi stralucim! „

Tu ai plecat, lasandu-le mirate: ” Si noi..cand ne iubim „

Si te-ai intors pe unde-ati fost,

Stelele-ti strigau ca esti un prost

Sperai sa nu fii.. fara rost.

Te-ai asezat la o rascruce:

” Dau nemurirea celui ce pe ea mi-aduce”

Si ai tot asteptat..

A trecut o zi, si s-a-nnoptat..

Se-auzeau incet din departare

Tropote de caprioare..

Te-ai ascuns intr-un tufis.

S-au oprit cand te-au simtit.

” Iesi afara”, te-au poftit

Si-ai iesit sa le vorbesti..

” – Spune-ne, de ce pandesti?

Cine esti si ce doresti?

Te-ai pierdut? Vrei ajutor?

Ce vrei fecior?

-Caut o fata..draga mie..

-Ce fata? In lume sunt o mie..

Lasa-ne sa-i povestim

De tine, fetei cu, care noi ne sfatuim. „

Si-au plecat,

Si a fost zi, si s-a-nnoptat.

Ai ramas si-ai asteptat.

Se-aude-ncet din departare

Falfait de aripioare..

” -Fata iti trimite vorba:

Pune-ti nemurirea-n tolba

Odata ce-i nemuritor,

Sa te-ajute e usor. „

Ti-ai scos sufletul din teaca,

Lor ti l-ai dat, si le-ai vazut cum pleaca..

III

( Nr 2 . Nemurirea e iubirea  )

(nu-i un cliseu..gol.. e-o sintagma careia i-am dat alt inteles

sau pe care eu de abia acum o inteleg)

Imi amintesc si-acum ziua in care

Mi-am puc in cap, cand mor, sa fiu nemuritoare.

Imi amintesc ca te-am visat:

Slabit si trist, de vise scuturat..

Nu intelegeam de ce te doare

Gandul ca as fi nemuritoare

Pornita sa gasesc o stea care se stinge,

S-o las sa moara..nu-nainte de a o atinge!

Sa-i fur nemurirea ce-ar zbura-n vazduh

Si-a lasa steluta fara viata, fara duh.

Asa ca m-am intins, sa pandesc cerul, din iarba

Sa vad prima steluta ce urma sa cada..

Cand am auzit o caprioara

Prinsa-n cursa, cum plangea ca o sa moara.

Am fugit sa o eliberez..

Fericita c-a scapat, mi-a zis ca orice om are un vis,

Eu ce visez?

Si-am privit spre cer si-am vazut caderea sa

Cum era sa stiu ca e chiar caderea ta?

O stea se prabusea..

I-am aratat-o si am zis ” Vreau nemurirea „

M-a privit intelegand.

A plecat, si m-a lasat sperand..

A venit apoi ca sa imi spuna ca a fost o noapte buna

Si a gasit steluta mea..

Dar nu mi-a zis cine era

A treia oara cand ne-am intalnit,

Mi-a dat ce am dorit,

S-a apropiat si mi-a soptit:

” Vrei sa vezi steaua ce-a murit? „

Si m-a dus langa izvorul

Caruia imi plansem dorul

Vedeam visand pe malul lui

(Pe subiectul dorului:) )

Un om inecat in apa gandului

Lutul imi spunea ca il cunosc,

Sufletul ca il iubesc..

Am privit speriata in ochii caprioarei:

„Fiecare stea isi alege calea ei”

Apoi s-a preschimbat si pe cer s-a inaltat

Cu stelele noi ne-am jucat..

IV

(oglinda)

Te priveam strivita:  ” Ce-am facut?

Atat sunt de iubita?  „

De tine m-am apropiat: ” Nu te-am uitat.. „

Din apa ochii nu i-ai ridicat:

” Pe cine iubesti? ” , m-ai strapuns..

” Il privesti ” ,am raspuns..

” Ma uit la cer, ma uit la stele

Tu esti in toate visurile mele..

-Si sunt aici..de ce nu te ridici?

-Nu sti ce ai facut..avem un timp atat de scurt..

-Ce vrei sa spui? Pana cand?

-Pana vei primi nemurirea-n gand.

-Dar acum amandoi suntem nemuritori..

Vor fi atatea apusuri, vor fi atatia zori..”

Si te-ai gandit ca sa-nteleg eu nu pot inca,

” N-avem timp sa mai urcam un munte impreuna,

poate doar o lunca.. „

Dar am incercat, trist cum erai

Si mirata ca nu-ntelegeai,

Sa fim cum eram odata

Si te-am privit cat pt viata toata

Si credeam c-asa va fi,

In fiecare zi.

V

(jumatati nu sferturi)

Dar au venit zorii..

tradatorii !

Si-ncepusem sa-nteleg tot mai mult

Pana intelesesem tot:

Eu eram vie, tu erai mort.

Si ma-ntrebam de nu cumva

Sa-ti fiu jumate, nu-i menirea mea.

Si ma gandeam ca pe pamant,

Nu pot sa fiu, tot ceea ce sunt.

Mi-ai zis ca nu mai pot sa urc,

Am zis ca trebuie sa-ncerc..

Si pt a doua oara am plecat..

Cand pentru vesnicie te-am lasat..

A doua oara, iar, am esuat.

Ca fara tine nu eram intreaga..

Nimic din ce faceam, nu parea sa mearga,

Nimeni sa te inlocuiasca n-a putut,

Dar nemurirea sa imi vand,asta..n-am vrut.

Pe aripi de vant iti trimiteam soapte

Mi-ai zis ca pt tine toate-s moarte.

Si ca acum, nu se mai poate.

Doar daca ai simti iar, nemurirea,

Am putea lupta sa ne salvam iubirea.

Doar luptand sa ne apropiem de acelasi tel

Ne putem fi jumatati, nu sferturi, pt un intreg.

Ca un triunghi ale carui laturi, spre un varf comun se-ndreapta

Pas cu pas, varful le-aduce la-olalta.

Sa-ncepi sa crezi: Iubirea-i nemuritoare,

Vom fi mai mult decat doua vietuitoare.

VI

(Nr 3 . Ce folos are omul sa castige lumea toata, daca sufletul si-l pierde)

(text biblic, caruia i-am pastrat intelesul, dar i-am schimbat perspectiva)

Azi nu mai cred ca am gresit sa ma indepartez

Stiu ce-am gresit, si-s pregatita sa incep iarasi sa visez

Dac-ar mai fi un lant in care iubirea asta s-o incatusez

Si-apoi singura sa lupt sa o eliberez..

Ar fi sa renunt la tine pt lumea toata

Astazi simt ca asta e-a-mea soarta..

Sa-i ajut pe cativa din cei ce sunt,

Abandonati, flamanzi si goi, de pe pamant

Am sa-i adopt. Am sa le dau hrana si vesmant.

Si-am sa le sadesc nemurirea-n gand.

Cand am sa reusesc sa o impart pe toata,

Am sa ma intorc la a inimii tale poarta,

Vei fi batran, voi fi batrana,

Dar o sa ma iei de mana

Si o sa ma duci spre luna.

Ultimul cuvant

S-au sfarsit toate cuvintele de pe pamant..

Am desacralizat tot ce era sfant.

Care-a fost ultimul cuvant..?

Cine din noi doi l-a rostit?

De ce l-am irosit..?

Te-am intuit candva..

c-ai sa fi moartea mea

D-nule Perfect, Prea-bun-ca-sa fi-real

Am zis: „Priviti materializarea unui ideal!”

Si o secunda.. numai una, doar atat

M-am gandit ca poate nu esti chiar un sfant.

Cine-a zis primul cuvant?

Eu.

si-acum tac…”binecuvantand”

„Sinceritatea” ; „Increderea” ;

„prietenia” ; „iubirea”,

cuvinte atat de  mari iroseam

Vroiam ceva deosebit

multumescu-ti tie..am gasit

„apa de izvor”- mi-amintesc ca te-am numit

Alte mari cuvinte..aruncate-n asfintit

Nu credeam s-existe undeva in „univers”

ceva mai bun,curat,onest

Erai D-nul  „spune-mi tot”

Ati mai vazut voi fiu, dispus s-asculte?

Eram fascinata–acum ma  ling pe bot

Fiul asta a-nceput sa uite..

de-ar putea sa mai si ierte.

dar el mi le dospeste, si le mediteaza

cam cum fac eu acum..dar oare mai viseaza?

Si cum ziceam..o secunda

atat m-am indoit

„rasul ma infunda”

secunda doi m-a inoit

cum sa minta?el s-ascunda?

azi as rade..

cuvinte nu mai am

mi-s toate ude..

uscate-apoi, dar  sifonate

le folosesc cu grija, si nu le mai stiu pe toate

alteori le urlu, pe toate-odata

le rascolesc..cine-a zis ultima vorba?

Vreau s-o iau de la-nceput

nu stiu daca as schimba ceva…

Dar daca nu stiu ultimul cuvant,

cum stiu continuarea?

Poate am tacut de-odata pt un moment,

Cand ni s-au sfarsit cuvintele, si-a fost suficient

Sa uit tot ce s-a rostit,

Si sa raman cu ce-am simtit

Stiu ce-am dat si caaat am luat

Iti amintesti cata atentie imi daruiai?

Indiferent de cata ofeream..de asta ma uimeai

Si-ai zis odata ca daca eu n-as mai simti

cand tu pe toata m-ai dori

ai incerca sa ma recuceresti

si-ncerc sa fiu cum tu ai zis ca esti

Dar uneori ..cate un gand:

de ce mai lupt?!de ce nu uit?

Iar azi nu mai stiu nici atat macar

ultimul cuvant..l-am aruncat in vant?

l-am oferit in dar?

Prietenia

Parca venita dintr-un alt taram,

invelita intr-o  floare de salcam

Trimisa sa salveze tot ce-i cauza pierduta

prietenia-i prima oaste cazuta

pe-a mandriei camp de lupta.

Asa am invatat cat de greu e sa vorbesti cand crezi ca ai dreptul sa lasi un prieten sa lupte singur pt prietenia voastra, si cat cresteti cand iti deschizi mintea si nu te lasi condus de orgoliu, ci alegi sa vorbesti.

ruga

ma-nfrupt si sorb.. sunt surd si orb..

m-apas mai tare pe pamant, m-am ratacit de tot ce-i sfant

cresc incet cand cresc adanc si repede cand cresc urcand

mi-e dor de tine Doamne, recunosc:

le stiu pe toate dar nu le cunosc

asa ca ia Tu pumnul asta de pamant

sufla iara si fa-l sfant